Stim cu totii ca noi, bucurestenii, suntem, prin definitie, in permanenta grabiti. Ne grabim si cand ne cacam, dar asta nu e o scuza sa refuzi un fluturas cand treci pe langa bietul om care le imparte. Am impartit fluturasi si erau o groaza de oameni care se fereau de ele ca de ciuma. E o munca infecta si cel mai groaznic lucru e sa auzi: "nu, multumesc".
"Nu, multumesc" ?!?!?! Nu-mi faci nicio favoare neacceptand un nenorocit de fluturas, dimpotriva. Am un numar de fluturasi pe care trebuie sa-i impart asa ca ia naibii unul, mergi 10 metri si arunca-l la cosul de gunoi daca nu te intereseaza! Ce naiba crezi ca rezolvi daca grabesti pasul cand ma vezi sau daca ma ocolesti? Bravo, ai evitat un fluturas, meriti o medalie! Sunteti idioti, nesimtiti si ma enervati.
Cat despre titlul acestui articol, i-am intins un fluturas unui preot si el a trecut pe langa mine ca nesimtitul. Ce s-o fi intamplat cu "ajuta-ti aproapele" (sau ceva de genul, n-am citit Biblia)? Am cam urlat dupa el "Fii un bun crestin!" dar nu cred ca a inteles... popii-s mai prosti si mai nesimtiti decat restul lumii.
Asa ca, va rog, faceti o fapta buna si acceptati nenorocitii aia de fluturasi, aia care ii impart se bucura la fiecare fluturas de care scapa.
Asa ca, va rog, faceti o fapta buna si acceptati nenorocitii aia de fluturasi, aia care ii impart se bucura la fiecare fluturas de care scapa.