Cei care au citit cartea sau macar au vazut filmul Ghidul Autostopistului Galactic probabil au tresarit vazand acest titlu. Ceilalti sa faca bine sa se documenteze inainte sa citeasca mai departe.
Ideea e ca m-am prins si eu care ar fi una din cele mai potrivite intrebari pentru acest raspuns, si anume: La ce varsta nu mai trebuie sa-ti justifici intarzierile?
Am ajuns la concluzia asta vazand cat efort depunem pentru a gasi o scuza buna ca sa mai ciupim 10 minute de somn, sau pur si simplu sa mai stam cu ochii beliti in monitor un pic (ceea ce fac eu acum de exemplu). De cand ma stiu asta a fost una din marile mele dileme. Fie ca era vorba de scoala, liceu, facultate, munca sau mai stiu eu ce, tot timpul trebuia sa am o scuza buna ca sa intarzii, sau mai degraba sa nu ma prezint deloc.
De ce 42? Pai pentru ca la 42 de ani sau ai invatat sa nu mai intarzii (Bogdan, sper ca n-o sa astepti pana la 42 de ani ca sa te dezveti de acest prost obicei), sau ai ajuns intr-un punct in care altii trebuie sa isi justifice intarzierile in fata ta. Ar fi putut fi si alt numar, dar Ghidul Autostopistului Galactic m-a marcat si mi s-a parut mie foarte potrivit numarul 42.
Sincer nu vad ce as mai putea sa scriu in continuare, ma indoiesc ca exista macar o persoana care citeste asta si nu a avut niciodata probleme in a gasi o scuza buna pentru o intarziere. Decat sa mai scriu ceva doar ca sa mai umplu spatiu (ceea ce fac deja) mai bine va las sa va ganditi la scuze bune sau la metode de a evita intarzierile.
joi, 28 mai 2009
joi, 21 mai 2009
Labirintul
Inapoi la subiectul meu preferat: Bucurestiul. Acest oras de-a dreptul pulic* in care ne traim vietile lipsite de scop si ne bem berile lipsite de gust. Acest oras in care trebuie sa traiesti o viata ca sa nu te ratacesti ca boul. Acest oras... de-a dreptul pulic si atat.
Pana acum nu intelegeam exact ce este atat de rau la Bucuresti. Sa fie rata crescuta a criminalitatii? Sau poate e de vina traficul infernal, sau preturile absurde la locuinte. Aerul irespirabil (mai ales vara) contribuie fara indoiala la reputatia rea a orasului. Lista poate continua, dar toate chestiile astea nu inseamna decat ca Bucurestiul e o capitala aglomerata (ceea ce ar trebui sa fie o chestie buna). Motivul adevarat pentru care Bucurestiul este un oras de-a dreptul pulic este unul mult mai subtil, chiar subliminal as putea spune.
Faza e ca strazile din Bucuresti duc o groaznica lipsa de indicatoare. Trebuie sa mergi jumatate de bulevard ca sa afli pe ce bulevard te afli de fapt(asta daca nu stii zona). Astfel ajungem la concluzia initiala: daca nu te-ai nascut in Bucuresti ai face bine sa iti cumperi gps. Daca in schimb te-ai nascut in Bucuresti, tot ar fi indicat sa eviti stradutele mici si intortocheate dintre blocuri, pentru ca nici acolo nu vei gasi indicatoare care sa-ti spuna unde naiba te afli.
Hai sa zicem ca daca am fi in SUA asta n-ar fi o problema. Nu pentru ca ei au indicatoare, ci pentru ca orasele lor sunt relativ noi si toate strazile sunt perpendiculare sau paralele. E cam greu sa te ratacesti intr-un oras care arata ca o tabla de monopoly. In schimb hai sa ne gandim la orasul nostru, pentru ca mi se rupe de americani. Avem intersectii cu 5 sau mai multe strazi, sensuri giratorii peste tot, strazi in forma de P (de la pulic probabil) si strazi in forma de S (de la sictir).
Acum ca am deslusit misterul din spatele reputatiei rele a orasului, nu ne mai ramane decat sa ne intrebam: Dupa 22 de ani (sau chiar mai mult) de trait in haos, poti sa te adaptezi la altceva?
*pulic = de-ampulea, ca pula, de cacat, naspa, nasol, aiurea, anapoda, care seamana cu o pula etc. pentru efect maxim se foloseste expresia "de-a dreptul pulic"
Pana acum nu intelegeam exact ce este atat de rau la Bucuresti. Sa fie rata crescuta a criminalitatii? Sau poate e de vina traficul infernal, sau preturile absurde la locuinte. Aerul irespirabil (mai ales vara) contribuie fara indoiala la reputatia rea a orasului. Lista poate continua, dar toate chestiile astea nu inseamna decat ca Bucurestiul e o capitala aglomerata (ceea ce ar trebui sa fie o chestie buna). Motivul adevarat pentru care Bucurestiul este un oras de-a dreptul pulic este unul mult mai subtil, chiar subliminal as putea spune.
Faza e ca strazile din Bucuresti duc o groaznica lipsa de indicatoare. Trebuie sa mergi jumatate de bulevard ca sa afli pe ce bulevard te afli de fapt(asta daca nu stii zona). Astfel ajungem la concluzia initiala: daca nu te-ai nascut in Bucuresti ai face bine sa iti cumperi gps. Daca in schimb te-ai nascut in Bucuresti, tot ar fi indicat sa eviti stradutele mici si intortocheate dintre blocuri, pentru ca nici acolo nu vei gasi indicatoare care sa-ti spuna unde naiba te afli.
Hai sa zicem ca daca am fi in SUA asta n-ar fi o problema. Nu pentru ca ei au indicatoare, ci pentru ca orasele lor sunt relativ noi si toate strazile sunt perpendiculare sau paralele. E cam greu sa te ratacesti intr-un oras care arata ca o tabla de monopoly. In schimb hai sa ne gandim la orasul nostru, pentru ca mi se rupe de americani. Avem intersectii cu 5 sau mai multe strazi, sensuri giratorii peste tot, strazi in forma de P (de la pulic probabil) si strazi in forma de S (de la sictir).
Acum ca am deslusit misterul din spatele reputatiei rele a orasului, nu ne mai ramane decat sa ne intrebam: Dupa 22 de ani (sau chiar mai mult) de trait in haos, poti sa te adaptezi la altceva?
*pulic = de-ampulea, ca pula, de cacat, naspa, nasol, aiurea, anapoda, care seamana cu o pula etc. pentru efect maxim se foloseste expresia "de-a dreptul pulic"
joi, 7 mai 2009
Si mai multe reclame
Pentru o persoana care nu se uita la televizor aproape deloc, vad foarte multe reclame. Asta poate insemna ca am foarte mult ghinion sau ca pur si simplu sunt mult prea multe reclame la tv. Cel mai probabil ambele sunt adevarate.
Oricum, ce am constatat eu legat de reclame e ca in absolut TOATE reclamele de la noi sunt aceleasi voci. Un barbat si o femeie care fac vocile pentru toate reclamele din Romania. Trist, nu-i asa? Si pentru ei si pentru noi, pentru ca pe mine ma enerveaza la culme sa aud aceeasi voce enervanta timp de 15 minute cat dureaza o pauza publicitara. E ca si cum ai asculta un discurs al unui politician, numai ca in loc sa zica o groaza de inutilitati despre starea tarii, zice o groaza de inutilitati despre ultima gaselnita in materie de cosmetice, laxative, iaurturi etc. Ce-i drept, reclamele poate sunt un pic mai educative decat un discurs politic romanesc.
Stiu ca nu-s deloc original cu faza asta, a zis Pablo Francisco ceva despre individul care face reclamele la filme din SUA, dar asta e un subiect mai personal.
Trecand peste indivizii aia doi cu vocile, stau si ma intreb daca acei doi copii enervanti din reclamele la branza (stiti foarte bine care) mai cresc vreodata. Au trecut ani buni (sau asa mi se pare mie) de la prima reclama cu acei doi copii, si ei arata la fel. Copiii aia ar trebui folositi in filmele cu Harry Potter avand in vedere uimitoarea lor abilitate de a nu imbatrani.
As vrea sa pot spune ca visez la o lume fara reclame stupide, dar adevarul e ca singurul lucru mai enervant decat reclamele este lipsa lor atunci cand ai mai mare nevoie. Un film de 3 ore (lucru foarte rar in ultima vreme) mai necesita ocazional un drum la buda, sau macar pana la frigider, si aceste drumuri se sincronizeaza intotdeauna cu fazele importante din film. Si nu, nu intentionez sa-mi pun televizor in buda sau pe frigider doar ca sa nu pierd niste faze importante dintr-un film care e, cel mai probabil, de cacat.
Oricum, ce am constatat eu legat de reclame e ca in absolut TOATE reclamele de la noi sunt aceleasi voci. Un barbat si o femeie care fac vocile pentru toate reclamele din Romania. Trist, nu-i asa? Si pentru ei si pentru noi, pentru ca pe mine ma enerveaza la culme sa aud aceeasi voce enervanta timp de 15 minute cat dureaza o pauza publicitara. E ca si cum ai asculta un discurs al unui politician, numai ca in loc sa zica o groaza de inutilitati despre starea tarii, zice o groaza de inutilitati despre ultima gaselnita in materie de cosmetice, laxative, iaurturi etc. Ce-i drept, reclamele poate sunt un pic mai educative decat un discurs politic romanesc.
Stiu ca nu-s deloc original cu faza asta, a zis Pablo Francisco ceva despre individul care face reclamele la filme din SUA, dar asta e un subiect mai personal.
Trecand peste indivizii aia doi cu vocile, stau si ma intreb daca acei doi copii enervanti din reclamele la branza (stiti foarte bine care) mai cresc vreodata. Au trecut ani buni (sau asa mi se pare mie) de la prima reclama cu acei doi copii, si ei arata la fel. Copiii aia ar trebui folositi in filmele cu Harry Potter avand in vedere uimitoarea lor abilitate de a nu imbatrani.
As vrea sa pot spune ca visez la o lume fara reclame stupide, dar adevarul e ca singurul lucru mai enervant decat reclamele este lipsa lor atunci cand ai mai mare nevoie. Un film de 3 ore (lucru foarte rar in ultima vreme) mai necesita ocazional un drum la buda, sau macar pana la frigider, si aceste drumuri se sincronizeaza intotdeauna cu fazele importante din film. Si nu, nu intentionez sa-mi pun televizor in buda sau pe frigider doar ca sa nu pierd niste faze importante dintr-un film care e, cel mai probabil, de cacat.
marți, 28 aprilie 2009
Reguli de conduita in RATB
Am permis de conducere si nu fac nimic cu el. De cand l-am luat n-am mai pus mana pe volan sau piciorul pe pedala si imi convine de minune situatia asta. RATB-ul macar este raul pe care il cunosc, oricat de nasol ar fi el. Astfel am ajuns la cateva concluzii legate de mersul cu autobuzul in Bucuresti (posibil sa se aplice si in alta parte, dar ma limitez la ceea ce stiu)
1. Indiferent daca cobori sau nu la prima statie, stai langa usa, in asa fel incat sa blochezi circulatia. Acest tip de comportament este recomandat mai ales blatistilor care stiu sa recunoasca un controlor.
2. Ghiozdanul se tine in spate, nu in mana. In fond este un GHIOZDAN, nu o punga sau o poseta sau mai stiu eu ce. Daca autobuzul nu e aglomerat, lumea nu are motive sa se planga. Daca este aglomerat poti sustine ca ai deranja mai multa lume daca te-ai obosi sa dai ghiozdanul jos din spate. Alta optiune ar fi sa te uiti urat la persoana care se plange (pensionar mai mult ca sigur) si sa-i spui ca iti tii ghiozdanul unde vrea pula ta.
3. Daca n-ai mers cu autobuzul in viata ta si nu stii cum sa ajungi undeva, intrebarea "autobuzul asta ajunge in punctul X" va fi adresata celei mai apropriate persoane cu casti in urechi si neaparat dupa inchiderea usilor. Daca ai nevoie de lamuriri suplimentare sau pur si simplu te plictisesti, poti continua conversatia cu respectiva persoana numai dupa ce isi pune castile la loc in urechi.
4. Muzica la telefon (difuzor adica) nu este acceptata nici macar la modul sarcastic. Castile s-au inventat cu mult inaintea telefoanelor mobile. Singura exceptie este in cazul in care esti cu multi prieteni, cineva asculta manele la telefon si tu ai un telefon mai zgomotos pe care ai melodii care sigur il vor enerva pe individul ascultator de manele (chestii care zgarie pe creier, de genul death metal, grindcore, digital hardcore etc. nu trebuie neaparat sa-ti placa, doar sa-l enerveze pe idiot). Aceasta situatie este foarte posibil sa rezulte in bataie, de aceea este bine sa fii cu mai multi prieteni (sau pur si simplu sa fii in stare sa te bati cu toti sustinatorii ascultatorului de manele).
5. Nu te baga in certurile dintre "pensionari" si "tineretul din ziua de azi". Sunt la fel de idioti si n-ai nimic de castigat daca ii sustii pe oricare din ei. Alternativa ar fi sa le zici ca sunt toti idioti, caz in care iti sar toti in cap si le-ai facut o mare favoare. Nu este un lucru bun sa faci favoruri idiotilor.
6. Nu te obosi sa ii ceri soferului sa deschida usile intre statii decat in caz de maxima disperare. Daca vrea o va face oricum, daca nu, ti-ai racit gura de pomana.
7. Nu iti face niciodata sperante ca ai vreo sansa sa cobori din autobuzul in care esti si sa prinzi autobuzul care este in fata ta, mai ales daca esti in troleibuz. Soferul intotdeauna va merge suficient de incet incat sa cobori din autobuz exact in momentul in care usile celuilalt autobuz se inchid. Usile respective nu se vor deschide de dragul tau.
8. Daca ai de ales, ia metroul.
1. Indiferent daca cobori sau nu la prima statie, stai langa usa, in asa fel incat sa blochezi circulatia. Acest tip de comportament este recomandat mai ales blatistilor care stiu sa recunoasca un controlor.
2. Ghiozdanul se tine in spate, nu in mana. In fond este un GHIOZDAN, nu o punga sau o poseta sau mai stiu eu ce. Daca autobuzul nu e aglomerat, lumea nu are motive sa se planga. Daca este aglomerat poti sustine ca ai deranja mai multa lume daca te-ai obosi sa dai ghiozdanul jos din spate. Alta optiune ar fi sa te uiti urat la persoana care se plange (pensionar mai mult ca sigur) si sa-i spui ca iti tii ghiozdanul unde vrea pula ta.
3. Daca n-ai mers cu autobuzul in viata ta si nu stii cum sa ajungi undeva, intrebarea "autobuzul asta ajunge in punctul X" va fi adresata celei mai apropriate persoane cu casti in urechi si neaparat dupa inchiderea usilor. Daca ai nevoie de lamuriri suplimentare sau pur si simplu te plictisesti, poti continua conversatia cu respectiva persoana numai dupa ce isi pune castile la loc in urechi.
4. Muzica la telefon (difuzor adica) nu este acceptata nici macar la modul sarcastic. Castile s-au inventat cu mult inaintea telefoanelor mobile. Singura exceptie este in cazul in care esti cu multi prieteni, cineva asculta manele la telefon si tu ai un telefon mai zgomotos pe care ai melodii care sigur il vor enerva pe individul ascultator de manele (chestii care zgarie pe creier, de genul death metal, grindcore, digital hardcore etc. nu trebuie neaparat sa-ti placa, doar sa-l enerveze pe idiot). Aceasta situatie este foarte posibil sa rezulte in bataie, de aceea este bine sa fii cu mai multi prieteni (sau pur si simplu sa fii in stare sa te bati cu toti sustinatorii ascultatorului de manele).
5. Nu te baga in certurile dintre "pensionari" si "tineretul din ziua de azi". Sunt la fel de idioti si n-ai nimic de castigat daca ii sustii pe oricare din ei. Alternativa ar fi sa le zici ca sunt toti idioti, caz in care iti sar toti in cap si le-ai facut o mare favoare. Nu este un lucru bun sa faci favoruri idiotilor.
6. Nu te obosi sa ii ceri soferului sa deschida usile intre statii decat in caz de maxima disperare. Daca vrea o va face oricum, daca nu, ti-ai racit gura de pomana.
7. Nu iti face niciodata sperante ca ai vreo sansa sa cobori din autobuzul in care esti si sa prinzi autobuzul care este in fata ta, mai ales daca esti in troleibuz. Soferul intotdeauna va merge suficient de incet incat sa cobori din autobuz exact in momentul in care usile celuilalt autobuz se inchid. Usile respective nu se vor deschide de dragul tau.
8. Daca ai de ales, ia metroul.
luni, 20 aprilie 2009
Conspiratii
Din umbra aparu un ninja care imi taie varful aprins al tigarii cu katana lui proaspat ascutita...
Asa va incepe povestea pe care o voi spune peste cativa ani, cand conspiratia impotriva fumatorilor va ajunge la urmatorul nivel: ninja care vaneaza fumatori. Nu consider ca exagerez sau ca sunt mai paranoic decat de obicei, pur si simplu nu stiu la ce se vor mai gandi acei oameni care pun poze pe pachetele de tigari, care interzic fumatul in locuri publice si care, mai presus de toate, cresc preturile la tigari in mod constant. Daca nu ma intelegeti, cititi va rog povestea urmatoare:
A fost odata ca niciodata un tip care s-a apucat de fumat. Dupa ce a ajuns la un pachet pe zi, iar pretul tigarilor crestea in mod constant, el a gasit solutia perfecta: sa isi ruleze singur tigarile. Atunci a descoperit el o lume cu totul si cu totul noua: Tobacco Shop-urile. Tobacco Shop-urile erau acele locuri mirifice unde gaseai tot ce tine de tutun si nu numai. Erau locurile unde sigur gaseai un cadou adecvat pentru un fumator, sau unde puteai gasi sortimente de tigari inexistente la magazinul din colt.
Dupa cateva luni in care acel tip era foarte fericit ca facea o economie considerabila cumparandu-si doar 3 pachete de tutun pe luna, la un moment dat nu a mai gasit sortimentul lui preferat de tutun. Astfel, a reinceput sa fumeze tigari normale, asteptand ca Tobacco Shop-urile sa-si reinnoiasca stocul de tutun. Si a asteptat, si a asteptat, verificand in permanenta respectivele magazine pentru a afla daca situatia s-a schimbat.
Intr-o zi, cand aproape renuntase la orice speranta, a vizitat unul din respectivele magazine si a vazut un tutun la fel ca cel pe care il fuma el, doar ca un pic mai tare. El nu voia sa fumeze tigari mai tari, dar ce l-a frapat a fost pretul acelui tutun. Pretul era, fara indoiala, si cel pe care urma sa il aiba tutunul pe care il fuma el si era... DUBLU FATA DE CAT PLATEA PANA ATUNCI.
Poveste de groaza, nu? Fumatorii sigur ma inteleg si asteapta si ei cu frica in san sa apara din umbra un ninja care sa le stinga tigarile cumparate cu bani munciti din greu.
Poate ca par ipocrit, sustinand cauza fumatorilor in conditiile in care acum 2 ani si ceva eram eu insami un nefumator convins, dar provoc orice nefumator sa se apuce de fumat si apoi sa se lase. Nu e asa simplu cum suna si nu mi se pare deloc normal sa te oblige cineva sa te lasi de fumat. Pana si doctorul, cand iti zice ca ai cancer pulmonar, nu te obliga sa te lasi de fumat, doar iti recomanda acest lucru, deoarece este, in fond, alegerea ta.
Pana una alta, cred ca singurul motiv pentru care tigarile nu sunt inca pe lista drogurilor interzise este pentru ca statul isi ia o caruta de bani de la fumatori. Nu doar statul nostru ci si celelalte state in care s-a intamplat exact ce se intampla acum la noi cu preturile.
Asa va incepe povestea pe care o voi spune peste cativa ani, cand conspiratia impotriva fumatorilor va ajunge la urmatorul nivel: ninja care vaneaza fumatori. Nu consider ca exagerez sau ca sunt mai paranoic decat de obicei, pur si simplu nu stiu la ce se vor mai gandi acei oameni care pun poze pe pachetele de tigari, care interzic fumatul in locuri publice si care, mai presus de toate, cresc preturile la tigari in mod constant. Daca nu ma intelegeti, cititi va rog povestea urmatoare:
A fost odata ca niciodata un tip care s-a apucat de fumat. Dupa ce a ajuns la un pachet pe zi, iar pretul tigarilor crestea in mod constant, el a gasit solutia perfecta: sa isi ruleze singur tigarile. Atunci a descoperit el o lume cu totul si cu totul noua: Tobacco Shop-urile. Tobacco Shop-urile erau acele locuri mirifice unde gaseai tot ce tine de tutun si nu numai. Erau locurile unde sigur gaseai un cadou adecvat pentru un fumator, sau unde puteai gasi sortimente de tigari inexistente la magazinul din colt.
Dupa cateva luni in care acel tip era foarte fericit ca facea o economie considerabila cumparandu-si doar 3 pachete de tutun pe luna, la un moment dat nu a mai gasit sortimentul lui preferat de tutun. Astfel, a reinceput sa fumeze tigari normale, asteptand ca Tobacco Shop-urile sa-si reinnoiasca stocul de tutun. Si a asteptat, si a asteptat, verificand in permanenta respectivele magazine pentru a afla daca situatia s-a schimbat.
Intr-o zi, cand aproape renuntase la orice speranta, a vizitat unul din respectivele magazine si a vazut un tutun la fel ca cel pe care il fuma el, doar ca un pic mai tare. El nu voia sa fumeze tigari mai tari, dar ce l-a frapat a fost pretul acelui tutun. Pretul era, fara indoiala, si cel pe care urma sa il aiba tutunul pe care il fuma el si era... DUBLU FATA DE CAT PLATEA PANA ATUNCI.
Poveste de groaza, nu? Fumatorii sigur ma inteleg si asteapta si ei cu frica in san sa apara din umbra un ninja care sa le stinga tigarile cumparate cu bani munciti din greu.
Poate ca par ipocrit, sustinand cauza fumatorilor in conditiile in care acum 2 ani si ceva eram eu insami un nefumator convins, dar provoc orice nefumator sa se apuce de fumat si apoi sa se lase. Nu e asa simplu cum suna si nu mi se pare deloc normal sa te oblige cineva sa te lasi de fumat. Pana si doctorul, cand iti zice ca ai cancer pulmonar, nu te obliga sa te lasi de fumat, doar iti recomanda acest lucru, deoarece este, in fond, alegerea ta.
Pana una alta, cred ca singurul motiv pentru care tigarile nu sunt inca pe lista drogurilor interzise este pentru ca statul isi ia o caruta de bani de la fumatori. Nu doar statul nostru ci si celelalte state in care s-a intamplat exact ce se intampla acum la noi cu preturile.
luni, 13 aprilie 2009
Mult prea lenesi
Cu toate ca s-ar putea sa primesc comentarii de genul "rade ciob de oala sparta", chiar cred ca nu e cazul. Desi sunt considerat pe buna dreptate un garfield mai slab si mai putin paros, eu nu sunt inca lenes la nivelul pe care il critic.
Ma uitam la un moment dat la discovery si am vazut cum arata bucataria viitorului. Intr-adevar... era a viitorului, un viitor cel putin sumbru daca ajungem sa avem nevoie de toate gadget-urile prezentate in respectiva emisiune. In primul rand, un robinet inteligent, care porneste automat fie apa calda, fie apa rece, in functie de obiectul pe care il ai in mana. Daca vrei sa te speli pe maini porneste apa calda, daca vrei sa speli o telina porneste apa rece. Oare e nevoie sa comentez inutilitatea acestei minuni tehnologice? Eu cred ca nu, si chiar nu cunosc pe nimeni atat de lenes incat sa fie entuziasmat de aceasta idee.
Daca acel robinet nu v-a convins, mai exista si alte dobitocenii pe lista. Sa luam de exemplu manusa de bucatarie care iti spune (chiar iti spune, nenorocita vorbeste) daca oala pe care o tii in mana trebuie lasata la racit sau pusa la incalzit. Aparent in viitor nu vom mai fi capabili sa vedem aburii care ies din mancare sau vom fi mult prea fricosi ca sa bagam un deget pentru a verifica temperatura. Dobitoceniile se tin lant, dar astea doua sunt chiar blande pe langa ce urmeaza.
Si... castigatoarea premiului pentru cea mai mare idiotenie nascocita in ultima vreme...
LINGURA CARE ITI SPUNE CATA SARE SA MAI PUI IN MANCARE!!!
Da, ati citit bine. In viitor nu numai ca vom fi prea lenesi sa folosim un robinet, nu numai ca vom fi prea prosti ca sa ne dam seama cat de calda e mancarea, dar ne vor fi atrofiate si papilele gustative si sarea din mancare probabil va exista doar pe post de supliment de iod sau ceva de genul.
Intrebarea pe care mi-am pus-o la vederea acestor "minuni tehnologice"... sau, ma rog, una din intrebari, a fost: Cum ar fi sa inceapa sa se certe respectiva lingura cu respectiva manusa?
lingura: Mai trebuie sare!
manusa: Te inseli, mancarea nu a fost incalzita suficient si sarea nu s-a dizolvat complet!
lingura: Imi pare rau dar trebuie sa te contrazic, aceasta mancare are in mod clar nevoie de sare!
... etc.
Oamenii care au nascocit tampeniile astea mai bine si-ar petrece timpul inventand urmatoarea generatie de jocuri video.
Ma uitam la un moment dat la discovery si am vazut cum arata bucataria viitorului. Intr-adevar... era a viitorului, un viitor cel putin sumbru daca ajungem sa avem nevoie de toate gadget-urile prezentate in respectiva emisiune. In primul rand, un robinet inteligent, care porneste automat fie apa calda, fie apa rece, in functie de obiectul pe care il ai in mana. Daca vrei sa te speli pe maini porneste apa calda, daca vrei sa speli o telina porneste apa rece. Oare e nevoie sa comentez inutilitatea acestei minuni tehnologice? Eu cred ca nu, si chiar nu cunosc pe nimeni atat de lenes incat sa fie entuziasmat de aceasta idee.
Daca acel robinet nu v-a convins, mai exista si alte dobitocenii pe lista. Sa luam de exemplu manusa de bucatarie care iti spune (chiar iti spune, nenorocita vorbeste) daca oala pe care o tii in mana trebuie lasata la racit sau pusa la incalzit. Aparent in viitor nu vom mai fi capabili sa vedem aburii care ies din mancare sau vom fi mult prea fricosi ca sa bagam un deget pentru a verifica temperatura. Dobitoceniile se tin lant, dar astea doua sunt chiar blande pe langa ce urmeaza.
Si... castigatoarea premiului pentru cea mai mare idiotenie nascocita in ultima vreme...
LINGURA CARE ITI SPUNE CATA SARE SA MAI PUI IN MANCARE!!!
Da, ati citit bine. In viitor nu numai ca vom fi prea lenesi sa folosim un robinet, nu numai ca vom fi prea prosti ca sa ne dam seama cat de calda e mancarea, dar ne vor fi atrofiate si papilele gustative si sarea din mancare probabil va exista doar pe post de supliment de iod sau ceva de genul.
Intrebarea pe care mi-am pus-o la vederea acestor "minuni tehnologice"... sau, ma rog, una din intrebari, a fost: Cum ar fi sa inceapa sa se certe respectiva lingura cu respectiva manusa?
lingura: Mai trebuie sare!
manusa: Te inseli, mancarea nu a fost incalzita suficient si sarea nu s-a dizolvat complet!
lingura: Imi pare rau dar trebuie sa te contrazic, aceasta mancare are in mod clar nevoie de sare!
... etc.
Oamenii care au nascocit tampeniile astea mai bine si-ar petrece timpul inventand urmatoarea generatie de jocuri video.
sâmbătă, 4 aprilie 2009
Primavara suge!
Probabil ati vazut aceasta afirmatie folosita pe post de status de catre subsemnatul. Nu mi-a cerut multa lume explicatii, dar am ramas in pana de subiecte si simt nevoia sa impartasesc sentimentele mele legate de primavara.
Primavara, ca si toamna de altfel, este un anotimp de tranzitie. Tranzitia este, prin definitie, de cacat. Ganditi-va numai ca de 20 de ani incoace se considera ca Romania trece printr-o perioada de tranzitie (tranzitie catre ce? naiba stie) si e de cacat. Nu dau mai multe explicatii. Revenind la anotimpuri, ideea e ca intr-un anotimp de tranzitie natura isi bate joc de noi. Dimineata este frig, deci plecam cu hanorac si geaca pe noi. In timpul zilei crapi de cald si stai in tricou, dar la prima pala de vant te pisi pe tine de frig. Seara din nou e frig si trebuie sa stam cu zece geci pe noi.
Cum sa fii fericit in conditiile astea? Tot timpul stresat ca trebuie sa cari o geanta de haine dupa tine in fiecare zi, tot timpul paranoic ca mai vine o pala de vant si mori de frig, ocazional o ploaie neasteptata samd.
Nu imi pasa de sentimentele voastre optimiste si nu imi pasa de copacii infloriti (daca iti plac copacii iti plac si iarna). Mie nu mi se intampla decat cacaturi primavara asa ca lasati-ma in pace cu primavara voastra.
Ca sa fie clar, dedic acest articol (suna foarte pompos, dar nu imi place sa folosesc cuvantul "post") acelor persoane care au avut, au sau vor avea vreodata statusuri de genul "yupiiiiii, vine primavara!!!"
Primavara, ca si toamna de altfel, este un anotimp de tranzitie. Tranzitia este, prin definitie, de cacat. Ganditi-va numai ca de 20 de ani incoace se considera ca Romania trece printr-o perioada de tranzitie (tranzitie catre ce? naiba stie) si e de cacat. Nu dau mai multe explicatii. Revenind la anotimpuri, ideea e ca intr-un anotimp de tranzitie natura isi bate joc de noi. Dimineata este frig, deci plecam cu hanorac si geaca pe noi. In timpul zilei crapi de cald si stai in tricou, dar la prima pala de vant te pisi pe tine de frig. Seara din nou e frig si trebuie sa stam cu zece geci pe noi.
Cum sa fii fericit in conditiile astea? Tot timpul stresat ca trebuie sa cari o geanta de haine dupa tine in fiecare zi, tot timpul paranoic ca mai vine o pala de vant si mori de frig, ocazional o ploaie neasteptata samd.
Nu imi pasa de sentimentele voastre optimiste si nu imi pasa de copacii infloriti (daca iti plac copacii iti plac si iarna). Mie nu mi se intampla decat cacaturi primavara asa ca lasati-ma in pace cu primavara voastra.
Ca sa fie clar, dedic acest articol (suna foarte pompos, dar nu imi place sa folosesc cuvantul "post") acelor persoane care au avut, au sau vor avea vreodata statusuri de genul "yupiiiiii, vine primavara!!!"
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
