cacat am uitat sa pun titlu

...revenind! 2 saptamani la... ahem... "manastire". Ce intelegeti prin asta? Nu, nu mi-am petrecut timpul fabricand bere sau orice alta bautura care sa contina macar un pic de alcool si nu, nu am muncit de mi-am rupt oasele intre rugaciunea de dimineata si cea de seara. In schimb, am fost martor la incalcarea majoritatii poruncilor. Am vazut preacurvie (la preoti), furt (la mine, furt de mancare de la bucatarie), luatul numelui Domnului in desert (din nou la mine, injuraturile romanesti sunt cu Dumnezei si biserici), mai multi Dumnezei (...ahem... " 'tu-tzi Dumnezeii ma-tii", a se observa folosirea pluralului), chipuri cioplite etc. (icoanele nu-s tot chipuri cioplite?) si... aici se termina poruncile pe care le stiu (crime n-au fost, desi daca mai stateam 2 saptamani nu garantez ca n-ar fi fost). Sunt convins ca oricare ar fi celelalte 4 porunci (am numarat bine?), au fost incalcate.
Si astfel am pierdut un paragraf intreg punandu-mi la indoiala cunostintele despre Biblie (mi se rupe sincer), ca sa ajung la subiectul care ma preocupa de fapt: indivizii care ma streseaza ca m-am intors. Oameni buni, daca ma cunoasteti vreun pic stiti foarte bine ca sunt o fiinta vegetativa care uita in mod frecvent ca dispune de telefon. Traducere: nu ma intrebati ce am facut, ca voi raspunde intotdeauna "am ars-o dubios", "am frecat-o", "m-am plictisit" sau ceva de genu, oricat ar fi de neadevarat; si mai presus de toate, nu este mare lucru ca 2 saptamani nu am fost in tara pentru ca, repet, mi se intampla frecvent sa nu dau niciun semn de viata pentru mai mult de 2 saptamani, si nu-i nicio diferenta daca nu dau semne de viata pentru ca mi-e lene sau pentru ca ma costa roamingu de ma capiaza.
Acestea fiind spuse, ma voi abtine de la a-mi povesti cele 2 saptamani in Serbia din principiu, nu pentru ca n-as avea ce povesti. Stiu ca nu va intereseaza, si mai stiu si ca mi-e lene sa ma abat de la clasicele raspunsuri enumerate mai sus. Cei care trebuie musai sa afle vor afla incetul cu incetul, informatiile fiind dozate in apropouri(daca nu intelegi ce inseamna asta, nu te obosi sa ma intrebi).


Cand am plecat am lasat soarele pe undeva prin Bucuresti, unde dracu a disparut?

8 kilometri de prostie

Norocul e o chestie care vine cu portia: daca toata viata ai avut ghinion ai sanse sa castigi la loto, dar majoritatea oamenilor au portia periodica de noroc. Eu mi-am luat portia joi, cand la 23:00 m-am intalnit cu un fost coleg care m-a dus cu masina pana acasa, ca dracu mai prindea autobuz la ora aia. Trebuia sa-mi dau seama ca n-o sa am norocul de a gasi autobuz si duminica, la 23:30. Iata jurnalul drumului pana acasa:

-23:15- piata muncii *ceva ma face sa cred ca voi mai prinde un autobuz... e duminica si eu sunt prost, Dumnezeu face bancuri pe seama mea*

-23:30- piata muncii *ma conving definitiv ca nu mai gasesc niciun autobuz dupa ce unul a disparut in mod misterios exact inainte sa dea coltul spre statia in care ma aflam, Dumnezeu imi da un sut in cur si eu pornesc pe jos*

-23:45- bulevardul Decebal *inevitabilul se produce, trebuie sa ma pis si bulevardul e exact atat de aglomerat cat sa n-am unde. Cand gasesc in sfarsit un copac liber, privesc un Ferrari F50 in care un tip isi plimba gagica supermodel... eu mai am de mers... pe jos, Dumnezeu imi da un sut in coaie*

-00:00- piata unirii *intalnire cu fost coleg de clasa, discutii despre alcool, violenta si femei. Am tigari si am chef de alcool, daca aveam alcool aveam chef de altceva, Dumnezeu imi da o flegma intre ochi*

-00:20- piata unirii *aleg la intamplare intre 2 drumuri spre casa, Dumnezeu imi arunca un os, nu m-am intalnit cu cocalari*

-00:45-hotel Marriot *telefonul periodic de acasa, mi se face morala si Dumnezeu da din cap dezaprobator*

-01:00- la o tigara distanta de casa *ultima tigara pe ziua de azi, Dumnezeu doarme*

-01:10- acasa *ajung acasa mort de sete, la prima vedere nu exista nimic de baut in casa, Dumnezeu se trezeste ca sa-mi mai dea o palma... pana la urma am baut ceai cu lamaie si fara zahar (aveam zahar dar mi-era lene sa imi pun)*

In total aproximativ 8 kilometri (am verificat pe harta, eu continui sa masor distanta in statii de autobuz), dar a parut mult mai mult de atat. Colac peste pupaza, cand public postul asta imi apare cu erori... mi-a fost prea lene sa-l rescriu aseara, de-aia apare abia acum.


Si cand ma gandesc ca totul ar fi putut fi evitat daca nu mi-ar fi placut atat de mult filmele englezesti si berea...

Paradoxuri religioase

Zilele trecute mi-am dat seama de inca un bullshit in Biblie. Respect alegerea fiecarui om sa creada sau nu in Dumnezeu si/sau in ce scrie in Biblie, dar unele chestii sunt prea trase de par. Cum adica Dumnezeu se odihneste sau s-a odihnit duminica, dupa facerea lumii? Pai cand la noi e duminica undeva in vest ar putea fi sambata, si in est poate e deja luni. Asta ce vrea sa insemne? Ca nu toti oamenii sunt egali, ca Dumnezeu se odihneste cand e duminica intr-o anumita tara, adica cetatenii acelei tari sunt privilegiati, si se duce naibii teoria ca oamenii ar fi egali.
Probabil duminica a fost decretata zi libera de niste indivizi care nu mai suportau sa munceasca 24 de ore din 24, si aveau nevoie de o scuza ca sa isi ia o zi libera, sa nu creada supusii lor ca sunt marinimosi. Si ce scuza mai buna ar fi putut gasi decat ca "Pana si Dumnezeu s-a odihnit in a 7-a zi"? Oameni destepti pe vremea aia, nu ca prostii de acum care cand au nevoie de o scuza nici nu se obosesc sa caute una si se multumesc sa evite raspunsul la intrebari jenante despre deciziile lor cu un simplu "Vezi-ti de treaba ta!". Aparent am ajuns de la stadiul de "...pana si Dumnezeu..." la "EU SUNT DUMNEZEU!!!". Nu dau exemple concrete pentru cei ce nu vad ce e evident, n-am chef de polemici.


Cip-cirip


P.S. La multi ani Andrei! La multi ani Andreea, my biggest fan (scuze ca n-am putut sa imi misc curu in Brasov)

Dumnezeu si prietenii

Nu ma consider adeptul vreunei religii, dar nu sunt ateu. De asemenea, nu consider ca parerea mea asupra subiectului e importanta, dar trebuie sa-mi vars nervii undeva (n.a. AICI!). Ideea e ca am constatat ca ateismul este un trend in ultima vreme. Din ce in ce mai multe persoane (adolescenti idioti) care se declara atei, pentru ca este foarte uncool sa fii crestin. In ziua de azi e cool sa iti bagi diverse in toate zeitatile posibile. Sau asta sau sa te declari pagan/satanist, de asemenea foarte cool. Exemplu: adolescent rebel se hotaraste sa devina ateu/satanist/pagan pentru ca el considera ca Dumnezeu nu l-a ajutat deloc pana acum, ca Dumnezeu e de vina ca la examenul de capacitate i-a picat un subiect nasol, si astfel a ajuns el la un liceu de cartier plin de tigani neprietenosi. E foarte usor sa dai vina pe altcineva pentru faptul ca esti prost de bubui, nu crezi?
Acum nu zic sa dai fuga la biserica si sa te caiesti, as fi un ipocrit avand in vedere ca nici eu nu sunt cine-stie-ce credincios. Dar aici nu e vorba de cat imi pasa mie de religie, eu sunt agnostic(nu ateu, cauta in dictionar diferenta daca nu stii) pentru ca nu cred toate aberatiile din biblie, nu pentru ca Dumnezeu ar fi vinovat ca n-am avut eu erectie matinala intr-o zi. Mie imi pasa de faptul ca exista prea multi idioti care nu pot accepta faptul ca sunt singurii vinovati pentru cacatul lor de viata, si prea multi cretini care se cred superiori pentru ca dracu le-ar fi dat puteri magice. Ma seaca.... si cam atat.


Intr-adevar, Dumnezeu este vinovat pentru faptul ca tac'tu n-a folosit prezervativ... si cam atat.