Se afișează postările cu eticheta nervi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta nervi. Afișați toate postările

miercuri, 17 octombrie 2007

Bucuresti

Cine ma cunoaste cat-de-cat stie ca nu sunt in deplinatatea facultatilor mintale, asa ca urmatoarea afirmatie n-ar trebui sa surprinda pe nimeni: IMI PLACE BUCURESTIUL!!! Si de data asta, aceasta afirmatie nu este facuta sub influenta vreunei substante. Mie imi place orasul asta jegos, periculos, imputit etc. Ce nu imi place in schimb este ca vin toti provincialii in el, si incep sa se planga de cat de murdar e, cat de nesimtiti sunt oamenii etc. in comparatie cu orasele lor natale, care, daca te iei dupa ce spun ei, sunt rupte din Rai.
Dragii mei, daca aveti o parere asa proasta despre orasul MEU, atunci va invit sa luati drumul spre gara si spre orasele voastre natale. Ati avut motive bune sa veniti aici, asa ca in loc sa va cacati pe acest oras pe care l-ati ales in detrimentul oraselor voastre de provenienta, mai bine faceti un efort sa cunoasteti orasul, sa nu va mai rataciti in pasajul de la Universitate si sa nu va mai speriati de fiecare data cand vedeti un grup mai mare de 2 oameni la o ora la care nu mai e nimeni pe strada.
Nu sustin in niciun caz ca intentionez sa raman aici permanent, dar atata timp cat traiesc in orasul asta, prefer sa ii vad partile bune si sa ii accept partile rele care exista in orice mare metropola. Si cand (si daca) reusesc vreodata sa ma mut din Bucuresti (implicit din tara), eu nu ma voi caca pe orasul in care acum 15 ani jucam fotbal, in care ma plimbam prin parc si de care se leaga majoritatea amintirilor mele frumoase.

Sa fie clar odata si pentru totdeauna, eu nu sunt patriot, sunt Bucurestiot (cuvant inventat acum, daca nu va place tineti-va parerile pentru voi)

vineri, 12 octombrie 2007

Firma - Baby is Crying

Videoclip copiat dupa cel de la Radiohead-Just (atata doar ca e mai misto si melodia si videoclipul de la Radiohead)
http://www.youtube.com/watch?v=R5X7HKxpiQA
Si melodia e de cacat pe deasupra


marți, 3 iulie 2007

Inevitabilul

E un lucru de care ne dam seama cand e deja prea tarziu. Nu ca n-am mai putea face nimic in privinta asta, dar pana ne dam seama deja nu mai vrem sa facem nimic, noi fiind multumiti cu persoana care am devenit. Ma refer la faptul ca, atunci cand suntem copii, cei mai multi dintre noi isi jura ca ei nu vor deveni ca parintii lor (tatal pt. baieti, mama pt. fete, destul de evident zic eu), si cand ajung la o anumita varsta isi dau brusc seama ca au devenit exact acel lucru, si mai mult de atat, sunt foarte fericiti in pielea lor. Toate deciziile parintilor, contestate in trecut, capata sens. Esti de acord cu ei ca un copil nu stie exact ce vrea si n-ar trebui sa ia decizii de capul lui.
Eu mi-am dat seama de chestia asta din faptul ca am ceva impotriva copiilor-artisti. Ceva in organismul meu se revolta cand o vede pe Cleopatra Stratan, sau pe copiii de la X-Plod (trupa de rock formata din copii). Mi se pare ca acei copii, in ciuda evidentului talent muzical, nu stiu de fapt ce vor si pentru ei e doar o joaca, si nu merita sa aiba niste posibilitati pe care oameni care chiar isi doresc o cariera in muzica nu le au, avand in vedere ca peste cativa ani respectivii copii se vor plictisi si se vor juca de-a altceva. Si mai presus de toate ma enerveaza la culme faptul ca toata lumea se minuneaza de faptul ca niste copii canta. Treziti-va oamenilor la viata! Si copiii vostri canta, dar n-au posibilitatea sa ajunga pe scena. TOTI COPIII CANTA, e in natura lor, sunt niste creaturi melomane prin definitie, dar n-o sa observe nimeni chestia asta decat daca apar la televizor.
Am deviat de la subiect, ideea e ca nu mi se pare absolut nimic impresionant la niste copii care canta, si asta nu poate insemna decat ca nu mai sunt copil, am trecut in tabara inamicului. Nu ma declar mandru de mine, am o urma de regret, dar asta e cursul firesc al lucrurilor si asa o sa fie intotdeauna.



Tuturor carora le-am promis ca le fac cinste la prima pensie, vedeti ca se aproprie.

duminică, 1 iulie 2007

Draci!


Acesta este un post complet lipsit de obiectivism. De obicei incerc macar sa las iluzia ca as fi obiectiv, de data asta nu imi mai pasa pentru ca am draci. Pe cine am draci? Pe acei tembeli care, imediat ce temperatura a trecut de 30 grade s-au dus glont la magazin sa-si ia aer conditionat. Aer conditionat care provoaca acum caderi de tensiune in tot Bucurestiul, si din cauza carora calculatorul meu se reboot-eaza din 10 in 10 minute. Asta de bine ce trecusem peste problema netului care pica si ramanea picat 2 zile.
Eu nu imi iau aer conditionat, din urmatoarele motive: nu vreau sa contribui la supraincarcarea retelei de curent electric, nu vreau sa dau o groaza de bani pe o chestie de care n-am nevoie
(eu ma simt bine de la 30 de grade in sus), berea rece este mult mai eficienta (cu toate astea eu prefer sa beau cafea fierbinte, dar e irelevant acum) etc.
Si in plus, sa va zic ce s-ar intampla daca mi-as lua aer conditionat acum: m-as duce la magazin, as plati o groaza de bani, pentru ca legea cererii si ofertei spune ca, atunci cand toti prostii isi iau aer conditionat, pretul trebuie sa explodeze (prost nu e cine cere, prost e cine da), si mai e si taxa de instalare etc. Cu toate astea, dupa ce ca investesc o suma considerabila, aerul conditionat imi va fi instalat in septembrie, adica atunci cand devine inutil si mai ieftin. Ar fi mult mai convenabil pentru mine sa il platesc in septembrie si sa-mi fie instalat in septembrie, sa beneficiez eventual si de o reducere de sezon, si sa sa platesc mai putin de 50% din cat as plati acum.


Pe scurt, bucurati-va de aerele voastre conditionate in timp ce eu ma bucur de soarele de afara dupa care toti plangeati asta-iarna.

duminică, 13 mai 2007

Stiti procedura!


Am ajuns la concluzia ca ador expresia "stiti procedura!". Cand zici asta pari important, mai ales daca ii zici unuia asta, si de fata e cineva care nu stie procedura. Dupa asta te intreaba respectivul: "Care e procedura?!?!". La aceasta intrebare nu trebuie sa raspunzi decat dupa multe implorari. Dupa ce cade omu in genunchi plangand si urland ca vrea sa stie procedura ii zici: "Procedura inseamna sa iti aprinzi o tigara", sau un cacat de genul. Asta fiind momentul in care respectivul se interneaza la ospiciu sau te strange de gat... sau amandoua. Avea vreun rost sa zic asta? Probabil ca nu, dar daca nu citesti chestia asta vei cadea victima PROCEDURII...



Stiti procedura: stop, drop, roll, and kiss my ass!