Si mai multe reclame

Pentru o persoana care nu se uita la televizor aproape deloc, vad foarte multe reclame. Asta poate insemna ca am foarte mult ghinion sau ca pur si simplu sunt mult prea multe reclame la tv. Cel mai probabil ambele sunt adevarate.
Oricum, ce am constatat eu legat de reclame e ca in absolut TOATE reclamele de la noi sunt aceleasi voci. Un barbat si o femeie care fac vocile pentru toate reclamele din Romania. Trist, nu-i asa? Si pentru ei si pentru noi, pentru ca pe mine ma enerveaza la culme sa aud aceeasi voce enervanta timp de 15 minute cat dureaza o pauza publicitara. E ca si cum ai asculta un discurs al unui politician, numai ca in loc sa zica o groaza de inutilitati despre starea tarii, zice o groaza de inutilitati despre ultima gaselnita in materie de cosmetice, laxative, iaurturi etc. Ce-i drept, reclamele poate sunt un pic mai educative decat un discurs politic romanesc.
Stiu ca nu-s deloc original cu faza asta, a zis Pablo Francisco ceva despre individul care face reclamele la filme din SUA, dar asta e un subiect mai personal.
Trecand peste indivizii aia doi cu vocile, stau si ma intreb daca acei doi copii enervanti din reclamele la branza (stiti foarte bine care) mai cresc vreodata. Au trecut ani buni (sau asa mi se pare mie) de la prima reclama cu acei doi copii, si ei arata la fel. Copiii aia ar trebui folositi in filmele cu Harry Potter avand in vedere uimitoarea lor abilitate de a nu imbatrani.
As vrea sa pot spune ca visez la o lume fara reclame stupide, dar adevarul e ca singurul lucru mai enervant decat reclamele este lipsa lor atunci cand ai mai mare nevoie. Un film de 3 ore (lucru foarte rar in ultima vreme) mai necesita ocazional un drum la buda, sau macar pana la frigider, si aceste drumuri se sincronizeaza intotdeauna cu fazele importante din film. Si nu, nu intentionez sa-mi pun televizor in buda sau pe frigider doar ca sa nu pierd niste faze importante dintr-un film care e, cel mai probabil, de cacat.