Sa simti nevoia sa scrii ceva si sa n-ai idei. Sau sa ai prea multe idei si sa n-ai de unde alege. Sincer, in momentul de fata nu-mi dau seama care din cele doua situatii de mai sus mi se aplica. As avea despre ce sa scriu, dar unele lucruri mai bine raman nestiute de restul lumii (3 oameni pot pastra un secret daca 2 dintre ei sunt morti). As putea sa imi reiau anumite idei de acum cativa ani, publicate in alta parte si necunoscute de majoritatea cititorilor, dar nu ar fi etic. Imi pasa de ce e etic? Sunt o persoana corecta? Eu cred ca nu, dar am momente in care imi place sa cred ca da.
Acum nu vreau sa ma pacalesc singur, sunt un cacat de om de fapt si as vrea sa pot regreta asa cum ar trebui toate porcariile pe care le-am facut. Problema e ca nu prea mi le amintesc, si daca reusesc sa mi le amintesc nu mi se par chiar atat de grave.
Bine, bine, recunosc, sunt in pana de idei si n-am dispozitia necesara pentru a scrie. Cum naiba reusesc scriitorii sa termine carti intregi? Eu dupa 3 pagini ma plictisesc si trec la alta idee.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
haha, nu esti singurul care ar avea ce spune si vrea sa spuna ceva dar nu stie ce si dup-aia o lasa balta, dar cred ca e mult pana incepi si-apoi ar trebui sa curga ideile
RăspundețiȘtergere